Tată Sfânt

Tată sfânt primeşte-Ţi fiii
Strânşi în culmea bucuriei;
Mulţumind păşim spre Tine,
În rugări şi în suspine.

Toţi râvnim cu bucurie
Să-nchinăm viaţa Ţie.
Pentru sfânta-Ţi biruinţă.
Te urmăm azi cu credinţă.

 poezie inspirată din cartea Cântările Evangheliei.

Doamne

Doamne, am venit la Tine,
Precum m-ai povăţuit,
Iacă, mântuirea-mi vine,
Căci la sânu-ţi m-ai primit!

Trup şi suflet dărui Ţie,
Pururea al Tău să fiu.
De la Tine vreau să-mi vie,
Simţul, cugetul Tău viu.

Şi în numele-ntreitei,
Feţe eu m-am botezat.
Mântuit sunt de păcate,
Ţie m-am încredinţat.

 poezie inspirată din cartea Cântările Evangheliei.

Chemarea

Chemarea din urmă a milei cereşti,
O tu, cel păcătos, de ce n-o primeşti?
Când ea-i de la Iisus, blândul Salvator,
Care dă viaţă de veci tuturor.

Ascultă chemarea şi nu-ntârzia,
Pân' n-a trece timpul cu mântuirea;
Când uşa îndurării, închisă va fi,
Atunci tu iertare nu vei mai primi.

Când Iisus te cheamă nu te-ndepărta,
Ci urmează-ndată fără-a pregeda;
Spiritul te-ndeamnă, pentru ce nu vii,
Să-mplineşti cuvântul şi salvat să fii?

 poezie inspirată din cartea Cântările Evangheliei.

Bate la uşă

Bate, bate la uşă,
Oare cine să fie?
Un străin, dar ce minunat,
Chiar ca şi un împărat;
Suflete al meu grăbeşte,
Deschide-i, şi te gândeşte.

Cine-i? Cine să fie?
Vezi cum se apropie,
Mâinile-i sunt perforate,
Ochii blânzi sunt plini de chin,
Fruntea-i scăldată în sânge,
Poartă cunună de spini.

Bate, bate tot mereu
Ca să intre-i dorul Său;
El e-al tău Mântuitor sfânt,
Să-i deschizi aşteptând;
Deci deschide-i, dar în grabă,
Deschide-i făr' zăbavă.

Iisus, Iisus, iată-mă,
Intră-n a mea inimă;
Dacă-n gropi am lunecat,
În căi rele, în păcat;
Dar Tu, pe mine m-ai salvat,
Sunt al Tău răscumpărat.

 poezie inspirată din cartea Cântările Evangheliei.

Omule, pocăieşte-te!

Încă răsună ne-ncetat:
Omule, pocăieşte-te!
Vin' la Iisus că te cheamă,
Lasă calea de păcat!

Tot mai răsună chemarea,
Ce lipsă mare e de spus!
Vin' la Iisus grăbeşte-te,
La Cel ce-ţi dă iertarea.

Acum noi te rugăm din nou,
Mântuirea s-o primeşti
Căci vine timpul cel mai greu,
S-o cauţi şi să n-o mai găseşti.

Aici raiul, colo iadul,
De nu te pocăieşti te pierzi;
Tare-i acest cuvânt şi sfânt,
Nu om, ci Domnul l-a spus.

 poezie inspirată din cartea Cântările Evangheliei.

Domnul bate

Când veghezi în toi de noapte şi suspini cu greu,
Domnul bate, bate, bate, bate tot mereu!
Să nu spui că-s fleacuri toate, că vorbind greşeşti,
Domnu-ţi spune: Şi El bate, tu te prăpădeşti.

Moartea sparge uşa-n silă, la palat şi beci,
Crezi că morţi-i este milă, când te pierzi pe veci?!..
Domnul geme şi se duce, groaznic întristat,
Iar tu suflete prea dulce, iadului te-ai dat.

Ziua-n care tu vei bate, nu va întârzia;
Şi atunci iubite frate, groaza te-a lua!
Lacrimi, plânset cu suspine te vor năpădi;
Iar la porţile divine, te vor osândi.

Vrei să stai mereu în noapte şi-n suspinul greu?
Când El bate, bate, bate, bate tot mereu!...
Spune Lui ce te apasă, tot mărturisind,
Căci te-nvită, la-a Sa masă, drăgălaş zâmbind.

 poezie inspirată din cartea Cântările Evangheliei.

O poartă-n ceruri s-a deschis

O poartă-n ceruri s-a deschis,
Prin ea străbate-o rază.
E raza crucii lui Iisus,
Ce-n lume luminează

Păstorul bun cheamă pe toţi,
În a lui Iisus nume,
Bogat, sărac, mare ori mic,
Pe orice om din lume!

De frică plin, pe goană pus,
Păcatul nu cedează,
Căci sfânta jertf-a lui Iisus,
În mers ne luminează.

Deci nu vă temeţi nicidecum,
De grelele ispite,
Iisus e fraţilor Săi drum,
Spre ceruri nesfârşite.

 poezie inspirată din cartea Cântările Evangheliei.